“Balonarea” software-ului este un proces prin care versiunile succesive ale unui program de calculator devin perceptibil mai lente, utilizeaza mai multa memorie, spatiu pe disc sau putere de procesare sau au cerinte hardware mai mari decat versiunea anterioara, in timp ce fac doar imbunatatiri dubioase sau foarte slab perceptibile de catre utilizator si/sau sufera din cauza declinului de caracteristici.
Termenul nu este aplicat in mod consecvent; este adesea folosit ca peiorativ de catre utilizatorii finali (bloatware) pentru a descrie modificarile nedorite ale interfetei-utilizator, chiar daca acele modificari au avut un efect redus sau deloc asupra cerintelor hardware. In software-ul cu durata lunga de viata, poate aparea balonarea perceputa de la software-ul care deserveste o piata mare, diversa, cu multe cerinte diferite.
Cei mai multi utilizatori finali vor simti ca au nevoie doar de un subset limitat de functii disponibile si le vor considera pe celelalte ca pe o adaugare(balonare) inutila, chiar daca utilizatorii finali cu cerinte diferite necesita acele functii.
Balonarea reala (masurabila) poate aparea din cauza reducerii eficientei algoritmice in favoarea altor preocupari, cum ar fi productivitatea dezvoltatorului, sau, eventual, prin introducerea de noi straturi de abstractizare, cum ar fi o masina virtuala sau alt motor de scripting, in scopuri de confort atunci cand constrangerile dezvoltatorului sunt reduse.
Perceptia unei productivitati imbunatatite a dezvoltatorului, in cazul practicarii dezvoltarii in medii de masini virtuale, vine din cauza dezvoltatorilor care nu mai iau in considerare constrangerile de resurse si utilizarea in timpul proiectarii si dezvoltarii; acest lucru permite ca produsul sa fie finalizat mai rapid, dar are ca rezultat cresterea cerintelor hardware ale utilizatorului final pentru a compensa aceasta abordare.
Termenul „bloatware” este, de asemenea, folosit pentru a descrie software-ul preinstalat nedorit sau programele incluse.
Tipuri de balonare – balonarea codului
In programarea computerelor, umflarea codului se refera la prezenta unui cod de program (codul sursa sau codul masinii) care este perceput ca fiind inutil de lung, lent sau irositor de resurse.
Balonare de biblioteca
Library bloat se refera la bibliotecile care sunt declarate sau utilizate in scriptul de construire in timp ce acestea nu sunt necesare pentru executarea aplicatiei software. O biblioteca care devine umflata intr-un proiect este foarte probabil sa ramana umflata in evolutiile viitoare ale proiectului, ceea ce creste artificial efortul de intretinere, deoarece dezvoltatorii vor mentine aceste dependente umflate.
Cauze
Ineficienta software-ului
Dezvoltatorii de software implicati in industrie in anii 1970 au avut limitari severe privind spatiul pe disc si memoria. Fiecare octet si ciclu de ceas a fost luat in considerare si s-a muncit mult in adaptarea programelor la resursele disponibile. Atingerea acestei eficiente a fost una dintre cele mai inalte valori ale programatorilor de calculatoare, iar cele mai bune programe au fost adesea numite „elegante”, termen folosit de matematicieni pentru a descrie o demonstratie ordonata, parcimonioasa si puternica.
Pana in secolul 21, situatia s-a inversat. Resursele au fost percepute ca fiind ieftine, iar rapiditatea codificarii si caracteristicile de marketing au fost vazute ca prioritati. In parte, acest lucru se datoreaza faptului ca progresele tehnologice au crescut de atunci capacitatea de procesare si densitatea de stocare cu mai multe ordine de marime, reducand in acelasi timp costurile relative (vezi legea lui Moore).
In plus, raspandirea computerelor la toate nivelurile de afaceri si de acasa, a produs o industrie de software de multe ori mai mare decat era in anii 1970. Programele sunt acum de obicei elaborate de echipe, conduse de comitete din studiourile de dezvoltare de software (cunoscute si sub numele de “case de software” sau fabrici de software), unde fiecare programator lucreaza doar pe o parte a intregului, pe una sau mai multe subrutine.
In cele din urma, instrumentele si abordarile de dezvoltare de software duc adesea la modificari in cadrul unui program pentru a se adapta fiecarei caracteristici, ceea ce duce la o includere la scara larga a codului care afecteaza functionarea principala a software-ului si este necesara pentru a sustine functii care in sine pot fi folosite rar. In special, progresele in resursele disponibile au condus la instrumente care permit dezvoltarea mai usoara a codului, din nou cu o prioritate mai mica acordata eficientei finale.
O alta cauza a balonarii sunt standardele si produsele concurente in mod independent, care pot crea o cerere de integrare. Acum exista mai multe sisteme de operare, browsere, protocoale si formate de stocare decat erau inainte, ceea ce provoaca balonari in programe din cauza problemelor de interoperabilitate. De exemplu, un program care odata putea salva doar in format text este acum solicitat sa salveze in format HTML, XML, XLS, CSV, PDF, DOC sau alte formate.
Niklaus Wirth a rezumat situatia in legea lui Wirth, care afirma ca viteza software-ului scade mai repede decat viteza cu care se imbunatateste hardware-ul disponibil.
In eseul sau din 2001, Strategy Letter IV: Bloatware and the 80/20 Myth, Joel Spolsky sustine ca, in timp ce 80% dintre utilizatori folosesc doar 20% dintre caracteristici (o varianta a principiului Pareto), fiecare foloseste caracteristici diferite. Astfel, editiile software „lite” se dovedesc a fi inutile pentru majoritatea, intrucat le lipsesc una sau doua caracteristici speciale care sunt prezente in versiunea „balonata”. Spolsky rezuma articolul cu un citat de Jamie Zawinski referitor la Mozilla Application Suite (care mai tarziu a devenit SeaMonkey):
„Oricat de convenabil ar fi daca ar fi adevarat, Mozilla nu este mare pentru ca este plin de prostii inutile. Mozilla este mare pentru ca nevoile tale sunt mari. Nevoile tale sunt mari pentru ca Internetul este mare. Exista o multime de browsere web mici si slabe, care, de altfel, nu fac aproape nimic util.”
Balonarea software-ului poate fi, de asemenea, un simptom al efectului celui de-al doilea sistem, descris de Fred Brooks in The Mythical Man-Month.
Bloatware
Termenul „bloatware” poate fi aplicat software-ului care a devenit umflat din cauza ineficientei sau cresterii functiilor, asa cum s-a subliniat mai sus. Termenul se refera, de asemenea, la software-ul preinstalat pe un dispozitiv, de obicei de catre producatorul hardware, care este in mare parte nedorit de cumparator.
Termenul se poate aplica si la acumularea de elemente software nedorite si neutilizate care raman dupa dezinstalarea partiala si incompleta. Aceste elemente pot include programe intregi, biblioteci, informatii de configurare asociate sau alte date.
Performanta se poate deteriora in general ca urmare a unor astfel de pierderi, deoarece software-ul sau componentele software nedorite pot ocupa memorie, pot pierde timp de procesare, pot adauga I/O pe disc, pot consuma spatiu de stocare si pot provoca intarzieri la pornirea si oprirea sistemului. In cele mai rele cazuri, software-ul ramas poate interfera cu functionarea corecta a software-ului dorit.
Bloatware-ul poate fi eliminat cu usurinta daca utilizatorul are acces root pe dispozitivul sau, desi procesul de rootare are propriile sale avantaje si dezavantaje, cum ar fi anularea garantiei producatorului si faptul ca anumite programe software refuza sa ruleze pe dispozitivele rootate.
Exemple
iTunes Apple a fost acuzat ca este umflat de eforturile de a-l transforma dintr-un simplu player media intr-o platforma de comert electronic si publicitate, fostul editor pentru PC World, Ed Bott, acuzand compania de ipocrizie in atacurile sale publicitare asupra Windows pentru practici similare. In 2019, Apple a anuntat inchiderea iminenta a programului, o miscare descrisa de un comentator de la The Guardian ca fiind „asteptata de mult”, afirmand ca programul „devenise umflat in mod baroc, o anomalie izbitoare pentru o companie care se mandreste cu eleganta si design functional.”
Microsoft Windows a fost, de asemenea, criticat ca fiind plin de bloatware. Citandu-l pe Paul Thurrott, Bott a fost de acord ca balonarea provine din numeroasele caracteristici la nivel de intreprindere incluse in sistemul de operare, care erau in mare parte irelevante pentru utilizatorul casnic mediu.
Aplicatiile de inscriptionare CD-uri si DVD-uri, cum ar fi Nero Burning ROM, au fost criticate pentru ca sunt umflate. Caracteristicile superflue care nu sunt adaptate in mod specific utilizatorului final sunt uneori instalate implicit prin setari rapide.
O serie de bloguri tehnologice au abordat, de asemenea, problema cresterii programelor bloatware pe telefoanele mobile. Cu toate acestea, ele se refera la o problema diferita, in special cea a operatorilor de telefonie wireless care incarca telefoanele cu software care in multe cazuri nu poate fi sters cu usurinta sau nu poate fi sters deloc. Acest lucru a fost cel mai frecvent citat cu privire la dispozitivele Android, desi acest fenomen exista pe telefoanele care ruleaza si alte sisteme de operare.
Unele dintre cele mai populare aplicatii de mesagerie actuale, care anterior erau concentrate doar pe mesageria instantanee, au fost criticate pentru ca sunt umflate. WeChat a adaugat functii suplimentare, cum ar fi jocuri, serviciu de abonament, portofel electronic WeChat Pay, agregator de stiri, centru de comert electronic, functie de guvernare electronica, sistem de rezervare pentru cinema, cautare de restaurante si companie de partajare, lucru ce a marit dimensiunea aplicatiei de la 2 MB in 2011 la 58 MB in 2018.
Facebook Messenger, care a fost separat de aplicatia Facebook, este criticat in mod similar pentru adaugarea de caracteristici suplimentare, cum ar fi jocuri, boti si caracteristici care au fost copiate de la Snapchat, cum ar fi Messenger Day (Povesti), filtre faciale, camera cu capacitatea de a edita fotografii, de a desena doodle si de a adauga emoji si autocolante. In Ianuarie 2018, seful Facebook Messaging, David A. Marcus, a recunoscut ca aplicatia in sine este extrem de umflata si a promis ca va reproiecta intreaga aplicatie pentru a elimina functiile inutile si a simplifica experienta utilizatorilor.
