Ce sunt drepturile omului?
Drepturile omului sunt drepturile pe care le avem in esenta pentru ca existam ca fiinte umane; ele nu sunt garantate de niciun stat. Aceste drepturi universale sunt inerente tuturor, indiferent de nationalitate, sex, origine etnica sau nationala, culoare, religie, limba sau orice alt statut. Acestea variaza de la cele mai fundamentale – dreptul la viata – la cele care ne pretuiesc viata, cum ar fi drepturile la hrana, educatie, munca, sanatate si libertate.
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite in 1948, a fost primul document juridic care a stabilit protectia universala a drepturilor fundamentale ale omului.
Datata in urma cu mai bine de 70 de ani in urma, aceasta ramane baza intregii legislatii internationale a drepturilor omului.
Cele 30 de articole ale sale ofera principiile si blocurile conventiilor, tratatelor si altor instrumente juridice actuale si viitoare privind drepturile omului.
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, impreuna cu cele doua legaminte – Pactul international cu privire la drepturile civile si politice si Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale – alcatuiesc Legea internationala a drepturilor omului.
Universal e inalienabil
Principiul universalitatii drepturilor omului este piatra de temelie a dreptului international al drepturilor omului. Aceasta inseamna ca avem cu totii acelasi drept de a ne bucura de drepturile omului. Acest principiu, dupa cum s-a subliniat pentru prima data in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, este repetat in numeroase conventii, declaratii si rezolutii internationale privind drepturile omului.
Drepturile omului sunt inalienabile. Acestea nu ar trebui eliminate, cu exceptia situatiilor specifice si in conformitate cu o procedura adecvata. De exemplu, dreptul la libertate poate fi restrans daca o persoana este condamnata pentru o infractiune de catre o instanta judecatoreasca.
Indivizibile si interdependente
Toate drepturile omului sunt indivizibile si interdependente. Aceasta inseamna ca un set de drepturi nu poate fi bucurat pe deplin fara celelalte. De exemplu, promovarea drepturilor civile si politice faciliteaza realizarea drepturilor economice, sociale si culturale. In mod similar, incalcarea drepturilor economice, sociale si culturale poate afecta in mod negativ multe alte drepturi.
Echitabil si nediscriminatoriu
Articolul 1 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului prevede ca: “toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si drepturi”. Absenta discriminarii, stabilita la articolul 2, este cea care garanteaza aceasta egalitate.
Nediscriminarea transcende intreaga lege internationala a drepturilor omului. Acest principiu este prezent in principalele tratate privind drepturile omului. Este, de asemenea, tema centrala a doua instrumente-cheie: Conventia internationala privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala si Conventia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femei.
Drepturi si obligatii
Pentru rezultate bune, lucreaza cu un avocat instruit in cadrul Diviziei Romanesti in procedura si jurisprudenta CEDO.
Toate statele au ratificat cel putin 1 din cele 9 tratate fundamentale privind drepturile omului, precum si 1 din cele 9 protocoale optionale. 80 % dintre state au ratificat 4 sau mai multe. Aceasta inseamna ca statele au obligatii si obligatii in temeiul dreptului international de a respecta, proteja si indeplini drepturile omului.
- Obligatia de a le respectainseamna ca statele trebuie sa se abtina de la a interfera sau de a limita exercitarea drepturilor omului.
- Obligatia de a le protejaimpune statelor sa protejeze persoanele si grupurile impotriva incalcarilor drepturilor omului.
Ce este infractionalitatea si ce studii se fac pentru a o elimina?
Legat de aceasta, oamenii de stiinta de la IBM 6 au pus o intrebare similara cu privire la cea mai buna masura pentru programele de frauda si infractiuni financiare: detectarea timpurie si un raspuns in timp util, sau anticiparea, prevenirea si influenta. In lumea reala, cel mai bun raspuns este probabil ambele variante.
In mod ideal, frauda si alte modele de comportament rau vor fi detectate din timp si prevenite sau dejucate. In absenta unei interventii timpurii, totusi, abilitatea de a anticipa eficient in sprijinul raspunsului bazat pe informatii si al managementului consecintelor ar putea fi la fel de importanta. Din nou, evaluarea riguroasa a rezultatului va depinde de selectarea metricii adecvate.
Luati in considerare modul in care anumite masuri s-ar putea schimba in timp. De exemplu, Proiectul ExilRata de recuperare a armelor a crescut initial si apoi a scazut pe masura ce infractorii au primit mesajul. In mod similar, datele reclamatiei se pot modifica in timpul unei interventii.
O comunitate care se confrunta cu impuscaturi regulate la autovehicule ar putea fi oarecum mai putin motivata sa raporteze etichete legate de bande sau graffiti in zona; Graffiti-ul ar putea fi deranjant, dar palid in comparatie cu cantitatea de plumb care zboara prin aer in fiecare noapte.
Cu toate acestea, pe masura ce rata crimelor violente este abordata, iar comunitatea devine reangajata, rezidentii ar putea fi mai motivati sa inceapa sa raporteze unele infractiuni mai mici, ceea ce ar putea parea a fi o crestere a acestor crime. De asemenea, cetatenii ar putea avea mai multe sanse sa raporteze focuri de arma aleatorii dupa ce o initiativa a fost stabilita.
