Acupunctura este o metoda de origine chineza care se practica de mii de ani. Este folosit in mod traditional pentru a sustine corpul la nivelul energiei prin stimularea punctelor specifice ale corpului prin utilizarea acelor plantate pe suprafata pielii pacientului. Prezentare generala a acestei practici terapeutice ancestrale, dar actualizata.
Ce este acupunctura?
Acupunctura este o practica energetica derivata din medicina traditionala chineza. Aceasta disciplina se bazeaza pe principiul ca o actiune desfasurata asupra energiei are repercusiuni asupra materiei si, prin urmare, asupra corpului.
Acesta consta in stimularea punctelor energetice (puncte de acupunctura), situate pe meridiane, care sunt in numar de 12 si considerate ca canale care circula energia vitala (Qi) pe tot corpul uman. Acupunctura face astfel posibila reglarea unui dezechilibru in circulatia acestei energii (in exces, in stagnare sau in insuficienta), care ar fi la originea diferitelor afectiuni.
La ce se foloseste acupunctura?
Aceasta practica isi propune sa reechilibreze energia vitala, Qi (pronuntat „tchi”) care traverseaza intregul nostru corp, urmand meridianele, fluxuri de energie care se suprapun asupra altor sisteme. Acestea sunt legate de diferitele organe interne.
Astfel, diferitele neplaceri si manifestari ar fi semnul unui blocaj, al unei lipse, al unui surplus sau al unei orientari proaste a acestei energii. Acupunctura functioneaza prin stimularea meridianelor in puncte specifice, restabilind circulatia energiei, ceea ce permite o actiune subtila.
Ce face un acupuncturist?
Un acupuncturist este cel mai adesea un medic care a urmat o specializare in acupunctura la universitate timp de un an, dar acupunctura este practicata si de anumiti practicanti din medicina traditionala chineza care au urmat o instruire desfasurata intr-un institut privat, in general durata de cinci ani.
Dupa o istorie detaliata, el analizeaza puncte specifice: limba, gura, ochii, urechile si nasul si analizeaza pulsul.
Apoi determina ce dezechilibre energetice sunt implicate si unde se afla in corp. Datorita acelor fine de unica folosinta pe care le aseaza pe punctele de acupunctura corespunzatoare, el lucreaza la fluxul de energie vitala, deblocand-o sau modificandu-i traiectoria pentru a-i armoniza circulatia in corp. Amplasarea acelor este practic nedureroasa. Pentru programari la acupunvturistii nostrii ne gasesti online, telefonic sau la clinica din Bucuresti (Piata Iancului).
Istoria acupuncturii
Practica acupuncturii dateaza de aproximativ cinci mii de ani. Este una dintre disciplinele majore ale energiei chineze, cu dietetica chineza, Qigong, masaje, dar si utilizarea plantelor medicinale din farmacopeea chineza. Acupunctura a fost introdusa in Europa inca din secolul al XVII-lea de Willem Ten Rhyne, medic olandez, dar a cunoscut un boom de la mijlocul secolului al XX-lea.
Conceptia sa era mai presus de toate empirica: aceasta inseamna ca se bazeaza pe experienta si observarea rezultatelor generate. Cu toate acestea, numeroase studii si-au demonstrat eficacitatea terapeutica, fara a explica totusi mecanismele sale.
O posibila explicatie consta in apropierea punctelor de acupunctura de retelele nervoase, musculare, sanguine sau limfatice ale corpului uman. Acupunctura este folosita chiar de unii medici veterinari pentru caini, pisici sau cai.
Reechilibrarea interna
Dupa cum am vazut, Qi, care este energia care circula prin meridiane, este in continua miscare. Acesta circula in corpul nostru in mod constant, in cicluri de aproximativ doua ore (mareele energetice, care concentreaza preferential energia pe un anumit meridian).
Istoria acupuncturii
Cea mai veche documentatie care se refera la procedurile de acupunctura este clasicul de medicina interna al imparatului galben , datand din aproximativ 100 i.Hr. In aceasta carte, cunostintele sunt sub forma intrebarilor adresate de imparat la care a raspuns invatatul sau ministru, Chhi-Po.
Cartea include cunostinte detaliate cu privire la conceptele de canale (meridiane sau conducte in care curge Qi. Detaliile siturilor precise ale punctelor de acupunctura, insa au fost dezvoltate ulterior.
Acupunctura s-a dezvoltat in urmatoarele cateva secole si a devenit treptat una dintre terapiile standard utilizate in China. A fost completata si sustinuta de utilizarea masajului, dietei, plantelor si terapiei termice sau moxibustiei.
In secolul al XV-lea au fost reprezentate statui din bronz cu puncte de acupunctura care sunt utilizate astazi. Acestea au fost utilizate in scopuri de predare si examinare.
Intre secolele XIV si XVI dinastia Ming a inflorit (1368–1644). In acest timp, Marele Compendiu de Acupunctura si Moxibustie a fost publicat cu principii de acupunctura pe care se bazeaza practicile moderne ale acestei traditii. Cartea descrie in continuare 365 de puncte care reprezinta deschideri catre canalele prin care ar putea fi inserate ace pentru a modifica fluxul Qi.
Din secolul al XVII-lea, interesul pentru aceasta traditie a scazut. A fost considerat irational si a fost legat de superstitii. Decretul imparatului din 1822 exclude acupunctura de la Institutul Medical Imperial. Vindecatorii din mediul rural si unii savanti s-au mentinut la cunostinta acestei practici.
Odata cu aparitia medicinei occidentale in secolul al XX-lea, practicile de acupunctura au cazut in continuare. In 1929 a fost scoasa in afara legii in China, impreuna cu alte forme de medicina traditionala.
Guvernul comunist din 1949 a reinviat formele traditionale de medicina, inclusiv acupunctura. Institutele de cercetare a acupuncturii au fost infiintate in anii 1950 in toata China si practica a devenit disponibila in mai multe spitale.
